Igiena Individuală şi a Locului de Muncă
În limba greacă veche zeiţa sănătăţii purta numele de HYGIEIA, de la acest nume provenind termenul modern de igienă care se aplică la igiena personală, mintală şi la igienă ca specialitate medicală.
Igiena personală este modul în care ne putem proteja individual împotriva unor afecţiuni. Principalele aspecte ale igienei personale sunt spălarea şi curăţarea corpului (a mâinilor, a degetelor, a unghiilor, a părului, a urechilor, etc.), folosirea unor metode de protecţie (mânuşi, căşti şi echipament de protecţie) atenţie la a nu-i afecta pe ceilalţi în cazul în care aţi utilizat şerveţele sau pansamente şi, în cazuri grave, apelarea la medic.
Normele de igienă personale actuale prevăd spălarea părului cu săpun sau şampon cel puţin o dată pe săptămână urmată de uscarea şi pieptănare spălând pieptenele după utilizare. Igiena pielii presupune efectuarea a cel puţin un duş sau două pe zi. Persoanele care depun efort fizic intens au nevoie să facă un duş imediat după terminarea activităţii folosind de preferat un săpun cu ph neutru. După spălare pielea se şterge cu prosop curat şi se schimbă şi lenjeria de corp. În cazul în care la locul de muncă veniţi în contact cu substanţe toxice, se recomandă să vă spălaţi cât mai des pe mâini. Igiena dinţilor presupune efectuarea periajului de cel puţin 2 ori pe zi (preferabil după fiecare masă) şi în special înainte de culcare. Pentru igiena ochilor se recomandă evitarea prafului şi atingerea ochilor cu mâinile murdare. Ochii se spală zilnic şi apoi se şterg cu prosoape curate. Pe cât posibil se va utiliza în timpul lucrului lumină naturală şi se va evita lumina mixtă (bec şi lumină naturală). Iluminatul ideal trebuie să fie cât mai apropiat de cel natural, să fie corect dirijat, să fie uniform repartizat, să fie adaptat cerinţelor specifice ale individului ţi să nu prezinte pericol de incendii sau explozii.
În ceea ce priveşte hainelor şi a salopetelor la locul de muncă, utilizarea igienică a acestora presupune utilizarea obligatorie şi corectă a echipamentului de protecţie. Acestea se depozitează corespunzător în locurile bine stabilite, se verifică şi se curăţă înainte şi după fiecare utilizare şi se repară sau se înlocuieşte înaintea următoarei utilizări.
Utilizarea toaletelor comune presupune respectarea regulilor de igienă personală şi de grup, dat fiind faptul că toaletele reprezintă focare de infecţii. Fiecare persoană care utilizează toaletele comune are obligaţia de a trage apa după fiecare utilizare, de a folosi peria de curăţat de câte ori este cazul pentru a curăţa vasul toaletei după utilizare, de a nu arunca în vasul toaletei tampoane, vată, cantităţi mari de hârtie igienică, de a nu murdări podeaua şi de a se spăla pe mâini după ce o utilizează.
Igiena locului de muncă are mai multe aspecte, cum ar fi: igiena locului de muncă efectiv, igiena spaţiului destina servirii mesei, reguli generale de igienă în spaţiile comune sau intens circulate şi în ceea ce priveşte persoanele bolnave şi reguli privitoare la substanţele periculoase.
Igiena locului de muncă trebuie să aibă în vedere mai multe tipuri de substanţe care o ameninţă cum ar fi: substanţele chimice, materialele inerte (nisip, sticlă), materialele reci/fierbinţi, obiectele ascuţite, agenţii patogeni, energia mecanică şi energia electrică. Pentru menţinerea unui loc de muncă curat este necesar să se elaboreze şi să se pună în practică un calendar al curăţeniei.
O bună prevenire înseamnă şi împărtăşirea cunoştinţelor despre păstrarea igienei. Trebuie respectate regulile de bază pentru evitarea infecţiilor şi reguli privitoare la concediul medical atunci când lucrătorii sunt bolnavi. Locul de muncă trebuie să aibă acces uşor la apă de băut şi în spaţiile intens circulate (săli de şedinţe, arii de recepţie, toalete) se recomandă să existe geluri pentru curăţarea mâinilor şi şerveţele antibacteriene.
O atenţie specială trebuie acordată substanţelor periculoase, adică acelor substanţe lichide, gaze sau solide care presupun un risc pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor. În această categorie se includ agenţi chimici şi biologici şi de asemenea substanţe fabricate ca un produs derivat al muncii, precum şi materiile prime.
